FP7 GHG Europa
('Gaze cu efect de seră
în Europa’)

Finanţat de către:

Comisia Europeana (FP7)

UEFISCDI - PN II Capacităţi, Modulul III PC7

Descrierea proiectului

In conferinţa de la Kyoto, s-a cerut Părţilor participante la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) să meargă mai departe decât stabilizarea emisiilor de pe teritoriul lor conform angajamentului din 1992, şi să reducă emisiile cu o cotă negociată înainte de prima perioadă de angajament (2008-2012). România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1997 şi l-a ratificat în ianuarie 2001 ca primă parte la Anexa I. Valoarea ţintă adoptată de România este o reducere de 8% faţă de anul de bază 1989 în prima perioadă de angajament 2008-2012. Protocolul de la Kyoto a devenit obligatoriu prin lege în România la 16 februarie 2005. România trebuie să prezinte un inventar naţional anual al emisiilor de gaze cu efect de seră şi, la intervale regulate, comunicări naţionale conform UNFCCC şi Protocolului de la Kyoto.De asemenea, România trebuie să stabilească şi să menţină un registru naţional de urmărire şi înregistrare a tranzacţiilor în cadrul mecanismelor flexibile şi să demonstreze conformarea cu angajamentele de la Kyoto. Progrese demonstrabile în îndeplinirea valorii ţintă conform Protocolului de la Kyoto trebuie demonstrate.
Cu toate aceste obligaţiile şi cu presiunea tot mai mare pentru a raporta cu gradul de precizie cât mai mare, nu există la ora actuală o bază ştiinţifică solidă pentru a elabora aceste rapoarte de ţară. Proiectul propus se prezintă ca un prim pas care ar permite ca România să beneficieze cât mai rapid din cunoştinţele celorlalte ţări din CE.
Proiectul propus atinge mai multe dintre domeniile prioritare de cercetare ale PNII deoarece analiza bilanţul gazelor cu efect de seră priveşte tot odată rolul pădurilor şi managementul durabil a resurselor naturale, amenajarea teritorului: fundamentarea ştiinţifică şi dezvoltarea de tehnologii pentru conservarea, reconstrucţia şi consolidarea diversităţii biologice şi ecologice; dezvoltarea cunoaşterii în domeniul amenajării teritoriului în manieră durabila.

Rolul fundamental al pădurilor în bilanţul de carbon, prin stocarea acestuia şi potenţialul pentru diminuarea concentraţiei de CO2 atmosferic trebuie pus în evidenţă şi cuantificat. România are un potenţial foarte mare de stocare de carbon în păduri, care trebuie să fie însă demonstrat şi documentat ştiinţific, şi care reprezintă un potenţial venit semnificativ pentru sectorul forestier. Aşadar avantajele scontate privesc tot odată instituţiile de gestiune de pădure şi statul prin redactarea rapoartelor de ţara obligatorii.

Despre proiectul GHG EUROPA

Proiectul 'Gaze cu efect de seră' este un proiect de amploare europeană în care cercetători din 41 de instituţii de cercetare colaborează pentru a furniza estimări ale fluxurilor gazelor cu efect de seră la scara Europei. Scopul cercetărilor este de a aprofunda cunoştinţele cu privire la impactul factorilor naturali şi umani asupra bugetelor gazelor cu efect de seră (CO2, CH4, N2O) la nivel de ecosisteme forestiere Europene. Acest proiect rezultă din experienţa îndelungată şi bogată a unor laboratoare de cercetare specializate în monitoringul fluxurilor bioxidului de carbon, care după mai mulţi ani de colaborare la nivel de Europa pentru a estima bilanţul de CO2, au ajuns la concluzia că aceste studii trebuie completate cu altele referitoare la celelalte gaze cu efect de seră, şi aria studiilor trebuie lărgită către ţările din Estul Europei. Este de asemenea prima dată când se vor face măsurători în zona estică a Europei.

Obiectivele studiilor programate în România sunt de două categorii. Primul obiectiv este de a studia efectul managementului asupra stocului de carbon într-o pădure de fag. Al doilea obiectiv este de a efectua în premieră nişte măsurători de fluxuri a principalelor gazelor cu efect de seră CO2, CH4, N2O în condiţii reale. Aceste studii se bazează pe existenţa unui inventar forestier naţional în desfăşurare, care oferă o acoperire sistematică a ţării cu observaţii directe asupra pădurilor. Folosind datele inventarului se vor alege nişte suprafeţe experimentale reprezentative pentru făgetele din Carpaţi pentru a studia cantităţilor de carbon stocate şi variaţiile lor, şi relaţia lor cu managementului forestier (intensitatea şi tipul de silvicultură). Analiza impactului managementului forestier se va baza pe dendrocronologie pentru că această metodă oferă o perspectivă temporală lungă cu rezoluţia anuală. Se vor înfiinţa un număr de 12 suprafeţe în care va fi instalat echipamentul specializat pentru a monitoriza fluxurilor gazelor studiate.

Directorul de program are o experienţă solidă în domeniul de cercetare al proiectului propus, datorită unei cariere construite în instituţii de cercetare din străinătate, prin care şi-a însuşit metode şi problematici specifice fiecărei instituţii.

Directorul de proiect a studiat bilanţul de carbon în ecosisteme forestiere în instituţii de cercetare din străinătate şi a participat la redactarea a numeroase articole ştiinţifice categoria ISI. De altfel experienţa sa ştiinţifică l-a recomandat pentru a i se solicita participarea la programul FP-7 în calitate de co-contractant în consorţiul FP-7 „Carbo-Extreme” cu scopul analizării impactului climatului asupra bilanţului de carbon la scară Europeană, şi în mod particular a extremelor climatice. Colaborările de până acum sunt concretizate prin participarea la proiectele de cercetare internaţionale listate mai jos, şi prin publicaţiile realizate.