{"id":652,"date":"2012-12-13T14:48:08","date_gmt":"2012-12-13T12:48:08","guid":{"rendered":"http:\/\/roifn.ro\/site\/?page_id=652"},"modified":"2016-10-06T11:13:02","modified_gmt":"2016-10-06T08:13:02","slug":"forest-ghg-management","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/roifn.ro\/site\/proiecte\/forest-ghg-management\/","title":{"rendered":"Forest Greenhouse Gas Management"},"content":{"rendered":"

Cod proiect<\/h2>\n

PN-II-ID-PCE-2011-3-0781<\/strong>
\nContract nr. 111 \/ 05.10.2011<\/strong><\/p>\n

Termenul<\/strong>
\n05.10.2011 – 03.10.2016<\/p>\n

Valoarea proiectului<\/strong>
\n1170000 RON<\/p>\n

Finan\u021bat de UEFSCDI<\/h2>\n

\"\"<\/p>\n

Unitatea Executiva pentru Finan\u021barea
\nInvatamantului Superior, a Cercet\u0103rii,Dezvolt\u0103rii si Inov\u0103rii<\/p>\n

www.uefiscdi.gov.ro<\/a><\/p>\n

Participanti<\/h2>\n

Olivier Bouriaud
\nDaniel Turcu
\nCosmin Brag\u0103
\nGheorghe Guiman
\nLaurentiu Ciobanu
\nMarius Teodosiu
\nIonu\u021b \u0218tefan
\nGheorghe \u0218tefan
\nMihai Lupescu<\/p>\n


\n

Contextul \u0219tiin\u021bific si scopul proiectului<\/h3>
\n
<\/p>\n

De\u015fi nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 (GHG, din englez\u0103 \u2013 GreenHouse Gases) a crescut constant \u00een ultimele trei decenii, exist\u0103 speran\u0163e conform c\u0103rora sectorul de folosin\u0163\u0103 a terenurilor poate contribui la reducerea acestor emisii prin sechestrarea carbonului \u00een soluri \u015fi prin producerea de bioenergie (IPCC 2007, UNFCCC 2008). Astfel, biosfera terestr\u0103 a absorbit 13% din emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili generate de EU-25 \u00een ultima decad\u0103 (Schulze et al. 2008) \u00een principal prin p\u0103duri \u015fi paji\u015fti (p\u0103\u015funi \u015fi f\u00e2ne\u0163e) ac\u0163ion\u00e2nd ca \u015fi captatori de carbon. Importan\u0163a estim\u0103rii a puterii de capare de carbon a acestora, precum \u015fi a elasticit\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte schimb\u0103rile climatice a fost accentuat\u0103 mai departe de nevoia unor \u0163\u0103ri de a separa sursele \u015fi captatorii de carbon cu origine natural\u0103 sau antropogenic\u0103 \u00een perioada de dup\u0103 negocierile privind Protocolul Kyoto.<\/p>\n

Elementele principale care controleaz\u0103 fluxurile de GHG sunt numeroase, at\u00e2t naturale c\u00e2t \u015fi umane, \u015fi interac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 complex\u0103. Acestea au devenit o prioritate pentru mul\u0163i cercet\u0103tori \u00een ultima decad\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t multe programe au avut ca scop cuantificarea \u015fi \u00een\u0163elegerea fluxurilor de GHG \u015fi factorii care le influen\u0163eaz\u0103. \u00cen ciuda acestor eforturi, multe aspecte r\u0103m\u00e2n necunoscute. \u00cen acela\u015fi timp, comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 este \u00eentrebat\u0103 ce schimb\u0103ri de management ar putea fi implementate \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii balan\u0163ei de GHG \u015fi \u00een vederea atenu\u0103rii efectelor acestora, chiar dac\u0103 multe aspecte privind fluxurile de GHG nu sunt \u00een\u0163elese. Variabilitatea spa\u0163ial\u0103 \u015fi temporal\u0103 a surselor \u015fi captatorilor de GHG din cadrul ecosistemelor terestre trebuie studiate \u00een continuare. Acesta este scopul proiectului finan\u0163at de UE FP-7 \u201eGHG Europe\u201d (www.ghg-europe.eu<\/a>), care are ca \u0163el determinarea a cum \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 ciclul carbonului \u015fi emisiile de GHG \u00een ecosistemele terestre pot fi gestionate. Ideea care st\u0103 la baz\u0103 este de a gestiona fluxurile de GHG prin managementul ecosistemelor terestre.<\/p>\n

Av\u00e2nd circa 7 milioane de hectare de p\u0103dure, Rom\u00e2nia are un imens poten\u0163ial pentru atenuarea efectelor schimb\u0103rilor climatice prin sechestrarea carbonului. Rom\u00e2nia a semnat Protocolul Kyoto \u00een ianuarie 2001, av\u00e2nd o \u0163int\u0103 de reducere a emisiilor GHG de 8% pentru prima perioad\u0103 de angajament 2008-2012. nevoia de informa\u0163ii actuale este evident\u0103, datorit\u0103 faptului c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 raporteze inventarierea GHG anual. Totu\u015fi, p\u0103durile rom\u00e2ne\u015fti prezint\u0103 situa\u0163ii \u015fi caracteristici speciale care fac aceast\u0103 inventariere at\u00e2t valoroas\u0103 c\u00e2t \u015fi provocatoare, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 o mare parte din p\u0103duri sunt naturale, f\u0103r\u0103 influen\u0163e antropice sau cu influen\u0163e foarte mici, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 sunt relativ multe schimb\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte schimbarea folosin\u0163ei terenurilor, \u00een mare parte datorate retroced\u0103rii p\u0103durilor c\u0103tre proprietarii priva\u0163i din trecut, precum \u015fi datorate schimb\u0103rilor profunde din agricultur\u0103. Schimb\u0103rile folosin\u0163ei terenurilor reprezint\u0103 un factor cu o importan\u0163\u0103 extraordinar\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte emisiile de GHG pe scar\u0103 larg\u0103 (Rounsevell et al. 2006, Smith et al. 2005). Acestea pot compensa poten\u0163ial c\u00e2\u015ftigurile ob\u0163inute din cre\u015fterile p\u0103durilor \u015fi trebuiesc monitorizate \u00eendeaproape \u015fi contabilizate atent \u00een vederea ob\u0163inerii de bugete \u015fi predic\u0163ii GHG realiste.<\/p>\n

Importan\u0163a pentru studiile la nivel european a Rom\u00e2niei, care r\u0103m\u00e2ne o regiune subevaluat\u0103 \u015fi sub-e\u015fantionat\u0103, a fost recunoscut\u0103 prin includerea unei echipe din cadrul Institutului de Cercet\u0103ri \u015fi Amenaj\u0103ri Silvice \u00een consor\u0163iul proiectului FP-7 GHG Europe<\/em> \u00een pachetul de lucru WP3 \u201eImpactul gestiunii terenului asupra balan\u0163ei regionale de GHG \u00een regiuni selectate, bogate \u00een informa\u0163ii, din Europa\u201d. \u00cen cadrul acestui proiect, sarcina este de a institui un gradient de management (de gospod\u0103rire) \u00een p\u0103durile de fag pentru a studia impactul gospod\u0103ririi asupra bugetului de GHG \u00een f\u0103gete. \u00cen acest scop, un laborator de cromatografie a gazelor este \u00een curs de instalare, care va da posibilitatea de a m\u0103sura fluxurile din sol a principalelor gaze: CO2<\/sub>, CH4<\/sub>, \u015fi N2<\/sub>O e\u015fantionate folosind camere de respira\u0163ie. Un gradient al managementului a fost constituit pentru p\u0103durile de fag, gradient ce va permite cuantificarea influen\u021bei gospod\u0103ririi p\u0103durilor asupra fluxurilor de GHG. Gradientul de management acoper\u0103 a palet\u0103 larg\u0103 de modalit\u0103\u0163i de gospod\u0103rire, de la arborete echiene, la relativ pluriene \u015fi pluriene, av\u00e2nd condi\u0163ii de sol \u015fi de cre\u0219tere \u015fi productivitate a c\u0103ror variabilitate este minimizat\u0103.<\/p>\n

Prezentul proiect \u00ee\u015fi propune un obiectiv simplu \u2013 s\u0103 extind\u0103 gradientul existent la loca\u0163ii \u015fi condi\u0163ii de mare relevan\u0163\u0103 \u015fi specifice p\u0103durilor rom\u00e2ne\u015fti: terenuri re\u00eemp\u0103durite recent, terenuri desp\u0103durite recent, precum \u015fi p\u0103duri naturale.<\/div><\/div>
\n

Obiective<\/h3>
\n
Obiectivul principal al proiectului este de a estima impactul managementului forestier asupra fluxurilor de GHG ale ecosistemelor forestiere.<\/p>\n

Scopul este de a crea un gradient de management complet, care s\u0103 includ\u0103 \u015fi situa\u0163iile extreme care sunt destul de rar \u00eent\u00e2lnite \u015fi nedocumentate, \u015fi de a ob\u0163ine date provenite din m\u0103sur\u0103tori experimentale ale fluxurilor \u015fi fondului de GHG.<\/p>\n

Gradientul de management construit \u00een cadrul proiectului GHG Europe<\/em> este elaborat pentru fag, care este specia de prim rang \u00een Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u015fte volumul pe picior, fiind \u00een acela\u0219i timp foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een Europa, de aceea fiind de mare relevan\u0163\u0103 at\u00e2t la nivel na\u0163ional c\u00e2t \u015fi la nivel european. Acest gradient este constituit \u00een prezent din 12 suprafe\u0163e de prob\u0103, selectate a fi reprezentative pentru f\u0103gete, \u00eens\u0103 av\u00e2nd constr\u00e2ngeri severe \u00een ceea ce prive\u015fte distan\u0163a maxim\u0103 \u00eentre ele \u00een sensul gospod\u0103ririi \u015fi motiva\u0163iilor economice. Suprafe\u0163ele de prob\u0103 selectate sunt reprezentative pentru gospod\u0103rirea forestier\u0103 tipic\u0103 \u015fi totu\u015fi diversificat\u0103, av\u00e2nd contrastante frecven\u0163a \u015fi intensitatea interven\u0163iilor silvotehnice (lucr\u0103ri de \u00eengrijire, tratamente silviculturale) executate de-a lungul ciclului de existen\u0163\u0103 a arboretelor.<\/p>\n

Totu\u015fi, acest gradient existent deja este incomplet, lipsind loca\u0163iile (respectiv condi\u0163iile) extreme, \u00een primul r\u00e2nd arboretele naturale care se constituie ca extremitatea a gradientului de management, adev\u0103rata referin\u0163\u0103 pentru orice studiu de management(gospod\u0103rire): lipsa total\u0103 a managementului (a influen\u0163ei umane), arborete \u201cde control\u201d. Rom\u00e2nia, av\u00e2nd peste 200000 ha de p\u0103duri naturale, ofer\u0103 aceste posibilit\u0103\u0163i. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, exist\u0103 o controvers\u0103 \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 privind capacitatea p\u0103durilor seculare \u015fi naturale de a func\u0163iona ca \u015fi captatori de carbon (Knohl et al. 2003, Luyssaert et al. 2008, Gleixner et al. 2009), \u00een acela\u015fi timp mul\u0163i cercet\u0103tori mai degrab\u0103 consider\u0103 aceste p\u0103duri ca fiind neutre privind fluxul de carbon. Achizi\u0163ia de date experimentale va permite clarificarea ulterioar\u0103 a statutului p\u0103durilor naturale din Europa \u015fi a comport\u0103rii acestora vis-\u00e0-vis de fluxurile de GHG.<\/div><\/div>
\n

Abordare si metode<\/h3>
\n
<\/p>\n

Datele cu privire la stocarea de carbon \u00een p\u0103durile studiate sunt foarte rare \u0219i par\u021biale. Interesul pe plan mondial este \u00eens\u0103 foarte mare deoarece stocarea \u0219i fluxurile de carbon ale p\u0103durilor virgine au fost foarte pu\u021bin studiate \u0219i documentate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Datele vor permite estimarea fluxurilor \u0219i stocurile de carbon de a lungul gradientului complet de gestionare a p\u0103durilor stabilit. O monitorizare pe tot parcursul anului este necesar\u0103 pentru a permite estimarea bugetelor anuale. Prelucrarea datelor pentru analiza impactului de management este destul de simpl\u0103, iar extrapolarea rezultatelor poate fi asigurat\u0103 printr-o selec\u021bie atent\u0103 a parcelelor cu criterii stricte de reprezentativitate.<\/p>\n

Principalele rezervoare de emisii sau sechestrare de carbon sunt vegeta\u021bia \u0219i solurile. Estimarea magnitudinii fluxurilor de carbon care \u00eentr\u0103 \u00een p\u0103duri sau care sunt emise din p\u0103dure poate fi realizat\u0103 prin analiza distribu\u021biei actual\u0103 a carbonului depozitat \u00een sol \u0219i \u00een vegeta\u021bie. Solurile reprezint\u0103 aproximativ 50% din stocul de carbon \u00een p\u0103durile temperate (Pregitzer \u0219i Eushirchen 2004). Restul este biomasa aerian\u0103. Analiza stocurilor \u0219i a dinamicii lor, \u0219i, astfel, a fluxurilor, trebuie realizat\u0103 prin folosirea a dou\u0103 abord\u0103ri complementare concentrate, fiecare pe un compartiment specific: aerian – subteran.
\nFluxurile sunt estimate dup\u0103 cromatografie. Biomasa aerian\u0103 \u2013 care poate fi transformat\u0103 \u00een mod direct \u00een stocurile de carbon- \u0219i dinamica acesta va fi studiat\u0103 prin studii biometrice \u0219i dendrocronologice: prin compara\u021bia inventarului \u0219i reconstruc\u021biei dendrocronologice pentru analiza retrospectiva a productivit\u0103\u021bii. Fluxurile din sol reflect\u0103 dinamica stocurilor de sol \u0219i sunt studiate prin utilizarea unor camere de respira\u021bie. E\u0219antioane de gaz vor fi luate din camerele instalate pe teren utiliz\u00e2nd acela\u0219i echipament \u0219i metodologie ca \u0219i cele utilizate \u00een cadrul proiectului european PC-7 \u201cGHG Europe\u201d.<\/p>\n

Dintre toate moleculele cu efect de ser\u0103, cele pe baz\u0103 de carbon, de CO2 \u0219i de metan sunt de departe cele mai studiat, \u00eens\u0103 protoxidul de azot nu trebuie neglijat deoarece contribu\u021bia sa la efectul de ser\u0103 este foarte important\u0103. Cromatografele de gaze recent dezvoltate permit o m\u0103sur\u0103 de rutin\u0103 a acestor gaze, \u00een concentra\u021bia \u0219i condi\u021biile din aerul ambiant, dar sunt \u00eenc\u0103 in mare \u201ccustom-made\u201d. Echipamentul folosit a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een cadrul proiectului PC-7 \u201cGHG Europe\u201d. Colaborarea str\u00e2ns\u0103 cu echipa din institutul Johan Heinrich von Institutul Th\u00fcnen, foarte specializat\u0103 \u00een cromatografie, va asigura folosirea unei metodologii performante.<\/p>\n

<\/div><\/div>
\n

Rezultate<\/h3>
\n
<\/p>\n

\n

Articole BDI<\/strong><\/p>\n